WSJ, semnal puternic de alarmă despre vulnerabilitățile economiei Germaniei: recenta forță economică este doar o coincidență fericită

„În timpul mandatelor cancelarului Angela Merkel, economia Germaniei s-a transformat dintr-una dintre cele mai vulnerabile din Europa într-o superputere economică. În pofida unor efecte ale crizei financiare globale și ale crizei zonei euro, venitul pe cap de locuitor în Germania a crescut mult comparativ cu cel al partenerilor europeni”, comentează editorialistul Tom Fairless într-un articol publicat de The Wall Street Journal sub titlul „Provocări pentru economia Germaniei: după o relansare puternică în timpul mandatelor Angelei Merkel, economia este vulnerabilă schimbărilor globale”.

Cinci milioane de germani erau șomeri când Angela Merkel a devenit cancelar, în septembrie 2005, cei mai mulți de la marea criză economică din anii 1930. Însă, în timpul mandatelor Angelei Merkel, șomajul a scăzut puternic. Costurile forței de muncă au crescut într-un ritm mai puțin intens în Germania decât în multe alte economii avansate, stimulând competitivitatea. Această situație a adus exporturile germane până la nivelul de 46% din Produsul Intern Brut, de patru ori mai mult decât în Statele Unite. Iar valoarea scăzută a monedei euro a făcut firmele germane și mai competitive.

„Cu toate acestea, unii economiști afirmă că recenta forță economică a Germaniei este o coincidență fericită. Principalele produse de export – componentele auto, echipamentele industriale și instrumentele de precizie – au fost solicitate masiv de țările din Asia care s-au industrializat. În contextul în care Angela Merkel se îndreaptă spre ceea ce mulți cred că va fi o victorie electorală, unii economiști cred că economia germană este vulnerabilă la schimbările din economia mondială. Economia germană depinde foarte mult de firmele mici și mijlocii (Mittelstand), care sunt conservatoare din punct de vedere financiar, investind relativ puțin în cercetare și dezvoltare”, explică The Wall Street Journal. Firmele de acest tip s-au concentrat în mod tradițional pe tehnologiile clasice hardware, în defavoarea sistemelor software. În viitor, echipamentele clasice hardware ar putea reprezenta doar un sfert din valoarea unui autoturism, spre exemplu, trei sferturi fiind reprezentate de tehnologie software.

Companiile germane axate pe domenii inovatoare (startup) nu au putut imita succesul firmelor americane din cauza lipsei de finanțare și a reticenței culturale față de riscuri. Antreprenorii germani sunt învățați „să obțină utilitate din prima zi”, argumentează Christoph Raethke, directorul Centrului german pentru Antreprenoriat Tehnologic din Berlin.

Oamenii de afaceri germani se confruntă cu obstacole birocratice substanțiale, reglementările în domeniul muncii sunt relativ rigide, iar Codul fiscal german nu favorizează alocarea de capital pentru investiții, explică analiști economici.

„Germania este dependentă puternic de industria auto, care constituie aproximativ o cincime din producție. Acest lucru face economia vulnerabilă la problemele apărute în industria de profil din cauza trecerii la vehicule electrice, care utilizează mult mai puține piese mobile decât cele propulsate de carburanți. Această situație ar putea afecta uriașa industrie germană de piese auto”, subliniază WSJ.

Germania a început să aloce din ce în ce mai multe fonduri pentru cercetare și dezvoltare și încearcă să stimuleze companiile să investească în tehnologie digitală. La acest capitol, Singapore, Suedia și Statele Unite ocupă primele locuri în lume, în timp ce Canada este pe poziția a noua, Marea Britanie pe locul 11, iar Germania pe 17, conform Institutului internațional pentru managementul dezvoltării. Economiștii cred că Germania investește prea puțin, atât la nivel public, cât și privat, în infrastructura digitală, energetică și de transporturi.

„Producătorii auto germani au fabricat bujia perfectă și au tot optimizat-o. Dar mulți experți din Silicon Valley și din China caută modalități prin care să ajute industria să se schimbe, acționează în acest sens. Nu mă pot gândi la nicio companie germană mică sau mijlocie care să gândească în acest cadru”, explică Lin Sebastian Kayser, un antreprenor în domeniul digital din orașul german München.